Primăvara nu vine doar cu ghiocei (sau zăpadă, după caz…) și zile mai lungi, ci și cu povești și obiceiuri pe care zău că ar fi păcat să le uităm. Două dintre cele mai frumoase tradiții de sezon sunt Dragobetele și Mărțișorul. După nume le știi și mai știi că e timpul să cauți niște cadouri potrivite, dar chiar știi de unde au plecat aceste tradiții și ce înseamnă?
Dragobetele – Ziua iubirii pe stil românesc
Dacă Valentine’s Day îți pare un pic prea comercial, Dragobetele e fix antidotul de care ai nevoie. Pe 24 februarie, românii sărbătoresc iubirea într-un mod ceva mai legat de tradiție și natură. În trecut, tinerii se adunau la marginea pădurii, culegeau primele flori ale anului și, la final, se întorceau în sat… nu oricum, ci în perechi! Se spunea că cine se săruta de Dragobete rămânea îndrăgostit tot anul.
Băieții trebuiau să fie rapizi și isteți – dacă reușeau să prindă fata care le plăcea și să-i fure un sărut, era semn că dragostea lor va fi trainică. Un fel de „ștafetă” a iubirii, dar pe stil vechi. Și uite așa, Dragobetele nu era doar despre flori și vorbe dulci, ci și despre curaj, spontaneitate și multă voie bună.
Câți dintre voi aveți curaj astăzi să porniți la vânătoare de săruturi? 😊
Mărțișorul – Când un fir roșu-alb devine simbolul primăverii
Dacă pe 1 martie te trezești și nu ai încă un mărțișor prins de haină, ceva nu e în regulă! Tradiția spune că acest mic obiect aduce noroc și sănătate, iar firul alb-roșu simbolizează echilibrul dintre iarnă și primăvară, frig și căldură, trecut și viitor.
Dar știai că în Moldova mărțișoarele sunt oferite de fete băieților, nu invers? Sau că în unele zone din Transilvania, oamenii le agață de uși, ferestre sau chiar de coarnele vitelor, pentru a alunga spiritele rele? În Dobrogea, mărțișorul se poartă până vin cocorii, apoi este aruncat spre cer, în timp ce în alte regiuni este legat de crengile unui pom fructifer, ca să aibă rod bogat.
Și acum, hai să punem un pic de mitologie în poveste:
Legenda voinicului care a salvat Soarele
Se spune că, odată, Soarele a coborât pe Pământ sub forma unei fete frumoase, dar un zmeu gelos l-a răpit și l-a închis într-un castel. Fără Soare, lumea a căzut în întuneric, iar oamenii au devenit triști. Un tânăr curajos s-a hotărât să-l salveze și a plecat într-o călătorie lungă, prin munți și văi. A ajuns la castel, l-a înfruntat pe zmeu și, după o luptă crâncenă, l-a învins.
Soarele s-a ridicat din nou pe cer, iar lumina a revenit pe Pământ. Dar prețul a fost mare – voinicul, rănit, s-a prăbușit în zăpadă, iar sângele său s-a scurs, topind-o. În locul unde a căzut, au răsărit ghiocei, vestitorii primăverii. De aici vine și simbolistica șnurului roșu-alb – roșul pentru curaj și sacrificiu, albul pentru puritate și reînnoire.
Babele și vremea capricioasă a lunii martie
Între 1 și 9 martie, românii își aleg o „babă” – o zi din această perioadă, care arată cum va fi norocul lor în anul ce urmează. Dacă ai parte de o zi însorită, vei avea un an bun, plin de reușite. Dacă e frig și plouă, pregătește-te de provocări.
Această tradiție vine din legenda Babei Dochia, o bătrână care a urcat muntele îmbrăcată cu nouă cojoace. Crezând că primăvara a venit, a început să-și lepede cojoacele, unul câte unul. Dar vremea s-a schimbat brusc, a venit un ger cumplit, și Dochia a înghețat, transformându-se într-o stană de piatră. Poate tocmai de aceea martie e o lună atât de capricioasă – ba e soare, ba plouă, ba viscol.
De ce să păstrăm aceste tradiții?
Într-o lume în care multe lucruri devin digitale, e frumos să ne oprim puțin și să ne bucurăm de obiceiurile care ne definesc. Dragobetele și Mărțișorul nu sunt doar despre cadouri și sărbători trecătoare – sunt o parte din identitatea noastră, un fir care ne leagă de trecut și de sufletul acestui loc. Așa că, fie că oferi un mărțișor, îți alegi o „babă” sau sărbătorești Dragobetele, fă-o cu inima deschisă și cu zâmbetul pe buze.
Și, de ce nu, fă-o în haine cu spirit românesc de la ColorEscu